Radonul în România

Date generale

S-a lansat proiectul “Sisteme inteligente privind siguranţa populaţiei prin controlul şi reducerea exupenrii la radon corelate cu optimizarea eficienţei energetice a locuinţelor din aglomerări importante din România – SMART-RAD-EN ”cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Dacă locuiţi la casă în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu sau Timişoara şi doriţi să aflaţi concentraţia de radon la care este expusă familia dumneavoastră, vă aşteptăm să vă înscrieţi GRATUIT în program! Click aici!

Mai multe detalii despre:

Despre radon

După fumat, radonul este a doua cauză în declanşarea cancerului căilor respiratorii. Studii recente arată că cel puţin 10% din totalul cazurilor de cancer pulmonar, reprezentând aproximativ 0,8% din numărul total de decese îşi au originea în expunerea la radonul rezidenţial. Pentru România, anual un număr de 1000-2000 de decese prin cancer pulmonar pot fi atribuite radonului.

Radonul este un gaz nobil care prezintă trei izotopi naturali, 219Rn (action), 220Rn (thoron) şi 222Rn (radon), descendenţi ai 223Ra, 224Ra, 226Ra care apar în seriile radioactive ale 235U, 232Th, respectiv 238U. 219Rn, datorită timpului de înjumătăţire foarte scurt (3,6 s) cât şi a ambundenţei reduse a strămoşului său, 235U, nu prezintă o contribuţie semnificativă la radioactivitatea mediului. Radonul şi thoronul se formează prin dezintegrarea radioactivă a radiului (226Ra, respectiv 224Ra) prezent în sol şi materialele de construcţii. În urma dezintegrării radiului, atomii de radon formaţi migrează în aerul din capilarele rocilor de unde ajung în atmosferă, fie prin difuzie, fie prin transportul datorat diferenţei de presiune (Cosma & Jurcuţ, 1996).

Expunerea la radonul atmosferic are valoarea medie situată în intervalul 6–8 Bq/m3, iar concentraţia radonului din interioare se situează, în circumstanţe normale, în domeniul de valori de la 20 la 200 Bq/m3. În cazuri speciale, concentraţia radonului poate atinge valori de 5000 Bq/m3, constituind un real pericol pentru populaţie (Cosma, 2009).  Concentraţiile de radon maxim admise de International Commission on Radiological Protection (ICRP) sunt de 600 Bq/m3 pentru locuinţe şi 1500 Bq/m3 pentru mine (ICRP, 1994).

Bibliografie

1. Cosma, C., & Jurcut, T. (1996). Radonul si mediul inconjurator. Ed. Dacia.

2. Cosma, C., Szacsvai, K., Dinu, A., Ciorba, D., Dicu, T., & Suciu, L. (2009). Preliminary integrated indoor radon measurements in Transylvania (Romania). Isotopes in Environmental and Health Studies, 45(3) , 259 – 268 .

3. ICRP 65 International Comission on Radiological Protection (1994). Protection against Radon-222 at home and at work, Oxford, Pergamon Press.

All Rights Recerved